Ce trebuie sa avem in vedere cand vine vorba de asa ceva? Mai intai ar fi conflictele de proportii rezonabile. Am in vedere o cearta pe o anumita problema. Chestiunea in sine nu este extrema insa nici nu se poate trece peste ea, este ceva ce a deranjat vizibil. In cazul asta avem de infruntat cateva momente tensionate dar in urma lor problema se rezolva si ambii parteneri se simt mai bine. Nu prea ma tem de genul asta de obstacole.
Apoi avem asa zisele chestiuni marunte. Scarbele astea mici pot fi o pacoste. In general sunt aspecte de o intensitate relativ redusa si care il deranjeaza pe unul dintre cei doi. Problema e ca respectivul prefera de cele mai multe ori sa nu vorbeasca despre asta, crezand ca nu e suficient de important. Insa problema nu dispare de la sine, asta de cele mai multe ori, si in general capata proportii. Cel mai bine e sa spui ce ai pe suflet si mai ales sa iti dezvolti o abilitate din a observa ce l-ar putea deranja pe cel pe care il iubesti.
Sper ca nu mai e cazul sa vorbim despre orgolii si alte asemenea sentimente. Chestiunea aici se reduce la un singur aspect: dozarea. Pe principiul: ce e mult strica! Personal cred ca intr-o relatie orgoliile trebuie, pe cat posibil, lasate ceva mai departe de cei doi.
Mai avem obstacolele exterioare. Intervin independent de vointa cuplului si asta te face sa “le iubesti” la modul cel mai serios. Solutia poate necesita putin timp si e gasigta doar daca se lucreaza in echipa. Asa ca suflecati mancecile si la treaba!
Daca evitam situatiile de mai sus si reusim sa ne reinventam din cand in cand, apreciind lucrurile minunate pe care le avem, nu vom ajunge sa vorbim despre ultimul tip de obstacole: absenta iubirii – infidelitate. Daca ai ajuns aici e de rau, daca cel de langa tine nu mai are sentimentele de la inceput inseamna ca undeva pe drum te-ai indepartat, ai dato-n bara cum se spune. Cat priveste infidelitatea, eu sunt genul de persoana care nu accepta “griul” in aceasta problema. Daca as fi inselat, sunt convins ca nu ar mai exista remedii pentru relatia respectiva.
Ei bine, cam asta am vrut sa va spun. Ce tipuri de obstacole cunoasteti si mai ales de care va temeti cel mai mult?
joi, 26 februarie 2009
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
8 comentarii on "Obstacole intr-o relatie"
Ai putea sa incerci sa nu mai vorbesti atat de abstract si sa te referi la cazuri concrete?
Daca esti inselat, normal ca nu mai exista remedii pt relatia respectiva.
Vreau sa stiu si eu de ce daca partenerul ma inseala inseamna ca eu am gresit cu ceva? De ce eu sunt cel vinovat ca s-a ajuns la asta? Am facut eu ceva ca sa merit sa fiu mintit, inselat?
dap, eu am trait cu prietenul meu acele "mici chestiuni marunte". S-a discutat civilizat si totul se rezolva, "se" pt ca este vorba e un mic "obicei prost" al meu cu care ma lupt...
hai sa fiu eu avocatul diavolului, ca vad ca discutia n-are miza...
De ce infidelitatea e cel mai rau lucru ce se poate intampla intr-o relatie? Ce se schimba atunci cand unul din cei 2 o face cu altcineva? Si de ce nu se poate repara odata ce aventura a luat sfarsit?
Pai in primul rand nu mai ai incredere in partenerul care te-a inselat, la fel ca in afaceri. Sa indrazneasca sa ma insele pe mine unul, ca-i rup gatul in fata amantului! sau mai bine ii termin pe amandoi. Minciuna se pedepseste aprig!!
deci in concluzie, daca unul din cei 2 parteneri o face cu altcineva, totul se schimba. Odata ce aventura a luat sfarsit, nu se mai poate repara nimic. chiar ma mir ca poti sa pui asemenea intrebari. TU daca afli ca al tau te inseala, ce faci?Il iei in brate si zici...asta e, se mai intampla! O sa te ia drept prostul lui si o mai face si alta data
daniel: voi incerca sa nu mai fiu atat de abstract :D
anonim: nu spun asta, desigur ca respectivul poate fi pur si simplu un idiot, dar uneori poti avea si tu o particica din vina
mihai: da "chestiile alea mici" se strecoara mereu :P
cristian: probabil ce ai scris ai scris de dragul polemicii :D
raducu: total de acord cu tine, cuvant cu cuvant :D
Cu siguranta lucrurile nu sunt atat de simple cum le vezi tu, Raducu. Ca sa imi fie mai usor sa ma exprim o sa ma pun eu in situatie. Daca partenerul meu m-ar insela as prefera sa nu stiu. Chiar m-ar supara destul de tare discutia de genul" stii, am gresit , trebuia sa iti spun, ma ierti?" De ce trebuia? Ca sa-ti descarci tu constiinta? Mai bine tine informatiile pentru tine si descurca-te cu sentimentul de vina.
Daca as afla( de la altcineva sau ca urmare a unor deductii personale)evident ca as fi trist. Dar nu cred ca as pune capat relatiei pentru treaba asta. Cred ca aventura partenerului ar insemna ca are anumite nevoi(sau capricii)pe care eu nu i le satisfac.Nu spun ca m-as simti eu vinovat, dar as considera ca "asta e situatia".
Daca insa miscarea s-ar repeta i-as cere sa imi spuna daca pot sa compensez eu acele nevoi si iarasi as cantari bine situatia.
Pana la urma, de ce alegem sa traim impreuna cu cineva? Cum il alegem? Cu ce ne alegem in urma vietii de zi cu zi alaturi de el?
Nu am nici eu raspunsuri, dar le caut...
Trimiteți un comentariu