Aş fi ales să văd ‚Everybody’s fine’ şi fără nominalizarea la Glaad Media Awards 2010. Faptul că aceasta s-a întâmplat mi-a stârnit puţin curiozitatea. Puţin este cel mai potrivit cuvânt, căci mari aşteptări chiar şi aşa nu aveam. Şi de altfel, prea puţin gay s-a dovedit a fi şi filmul, neînsemnat chiar. Categoric nu merită văzut doar pentru „partea” gay. Asta nu înseamnă că nu există alte motive.
Robert De Niro continuă să facă filme, dar se pare că nu toată lumea aude despre ele. De exemplu, nu l-am mai văzut de la Meet the Fockers. Aici el îl interpretează pe Frank Goode, un bătrân recent rămas văduv care abia îşi aşteaptă cei patru copii de Crăciun acasă. Atunci când fiecare inventează scuze pentru a nu veni, el se gândeşte să meargă într-o vizită surpriză la fiecare dintre ei.
Deşi sună a comedie, ,Everybody’s fine’ e de fapt o dramă a regăsirii fundamentului unei familii.
Frank nu a fost exact cel mai rău tată din lume, însă a fost un părinte poate puţin prea aspru în privinţa educaţiei copiilor săi. El porneşte în această călătorie urmând un sentiment sincer de a fi alături de aceştia, însă intenţia sa întâlneşte neadevăruri, idealuri false create pentru un tată în faţa cărora niciodată nu s-au deschis pe de-a întregul.
Va reuşi el să îi apropie?
‚Everybody’s fine’ e un film emoţionant, simplist, uşor clişeatic, dar nederanjant, care nu ar avea de ce să nu vă placă. Alături de Robert De Niro în film îi veţi mai vedea pe Drew Barrymore, Sam Rockwell şi Kate Beckinsale.
Filmul este un remake după producţia italiană Stanno tutti bene.
Florin 4,25 Ionuţ 4,50
Credit foto : Miramax
Citeşte şi
Precious : Based on the novel Push by Saphirre
Capote – recenzie
Beautiful boxer (2003)
0 comentarii on "Everybody’s fine (2009)"
Trimiteți un comentariu