Inceput de final

Fuge fara de oprire, dar devine constient ca se afla ca un leu intr-o cusca. Spera ca va reusi sa scape. Suflu alert e dat de teama nescaparii. Soarele a tacut, intunericul tace si el, prefacandu-se ca nu va fi martorul. Aerul se ascunde. Lanul pare tot mai mare. El se impiedica. Tipatul nu apuca sa iasa. Se tareste spre nesalvare. Bata ii loveste capul.

Ce se intampla cand un nou inceput iese din calcul?

Lumina lanternei parca ii loveste ochii, obligandu-l sa fie prezent la decapitarea sa. Nu poate spune decat "nu", inconstient ca acesta era singurul cuvant asteptat de cei ce obligau lumina sa fie martora sfarsitului sau, pentru a continua impliniti de ura sa scoata viata din el sub forme de pete rosii. Fetele lor ii apareau sub imaginea unor capete de balauri, a caror murdara expresivitate nu putea fi prinsa decat la momentul reglarii lanternei, dupa dereglarea ori scaparea aparuta ca efect al unei alte lovituri. El continua sa rosteasca "nu"-ul, ei continuau drumul victimei spre sfarsit.

Lasat sa zaca, el cauta sa se ridice. Viata sa era peste tot in jurul sau, iar goliciunea din ea il prinsese sub forma unui paienjenis gata sa se intareasca. Nu reflecta, nu cauta solutii, dar ce om ar fi facut asta? Golit de viata, dar inca nu de substanta, ei se pregateau sub forma unor rasete isterice sa rupa de viitor... un om, un simplu om.

Construit din ura....Erau construiti din ura. Ura luasera forma lor, unor demoni deghizati in oameni... Ei erau ingerii demonilor. Zambetul lipsit de orice trasatura ar fi trebuit sa ii dea de gol, dar mastile pe care si le pun ceilalti oameni le-au dereglat interiorul, substanta s-a ratacit in ascunzisurile lor, lucrurile facute de ei au ramas lipsite de substanta si nu au vazut. Un nou inceput a iesit din calcul pentru unii, asa ca s-au lasat acoperiti de masca altora, nu au mai dat jos masca si au inzestrat-o cu prospecte de utilizare aflate pe sute de pagini.

Cum se traieste viata? Asa cum scrie pe prospecte, restul nu intreba.

Intr-un fel, victima si agresorii au o punte de legatura... un sentiment le este cunoscut tuturor. Toti au luat la purtare mastile, dand peste negarea substantei. Numai ca el a incercat inceputul, cand pentru multi ar fi iesit din aria de gandire. El a luat la purtare o masca pentru a-i deruta pe ei, pe fratii dati de juramant.

Dar dincolo de masti, substanta incepu sa se dizolve in golul avut si sa gaseasca sensuri, sa dea noi sensuri. Inima lui incepu sa bata pentru unul dintre fratii de juramant.

Acel frate de juramant se pregatea sa ii ofere moartea. Nu putea lasa masca sa cada, desi o facuse in fata lui. Ridica bata ce capatase o noua culoare si cu ochii inchisi lovi. La deschidere, goliciunea ochilor victimei sale...dragostei sale incepu noul. Substanta intrase si incepu dizolvarea in propia persoana intocmai cum otrava pune un suflet la pamant.

Cazut in genunchi, fu urmat de fratii sai, care incepura sa recite din prospecte.

Ce se intampla cand un nou inceput iese din calcul? Iti continui drumul spre sfarsit...deghizat?

Un nou an se afla in fata lui.