joi, 23 iulie 2009
Şi acum să presupunem ...
... că în România ar exista una din metodele de recunoaştere a relaţiilor gay în lume specificate articolul de mai jos: căsătorie , parteneriat sau coabitere. V-aţi recunoaşte relaţia printr-una din formele respective? Care şi de ce?
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
3 comentarii on "Şi acum să presupunem ..."
normal ca daca s-ar legaliza una din cele 3, ca nu fac diferenta, si in primul rand daca as avea un partener care sa ma iubeasca cu adevarat, as vrea sa ma insor cu el. dar cum nu am si probabil nu voi avea niciodata pe nimeni, degeaba mai visez. cred ca se va legaliza una din cele 3 si la noi, dar putin imi pasa pentru ca nu am un iubit si deja am ajuns la o varsta care nu mai prezinta niciun interes pentru nimeni :( asa ca mi-e indiferent ce hotaraste Romania sa faca in viitor.
personal, eu as prefera casatoria. este singura forma de recunoastere care duce la egalitate cu cuplurile hetero. din ce in ce mai multe tari abandoneaza parteneriatul civil pentru casatorie intre persoane de acelasi sex.
totusi, in contextul Romaniei, orice forma de recunoastere ar fi binevenita. eu cred ca, politic vorbind, cea mai usoara forma de recunoastere este coabitarea neinregistrata pe modelul australian sau portughez. s-ar putea creea o lege care sa acopere toate cuplurile necasatorite traind impreuna (hetero sau gay).
Daca as avea un partener si daca in Romania ar fi posibil asa ceva as putea sa zic ca as prefera un parteneriat civil dar daca as avea o relatie serioasa cu siguranta as apela la casatorie dar sincer ar fi prea frumos sa fie adevarat. Sincer am ramas socat cand am vazut ca pana si Africa de Sud are parte de asa ceva si noi nu. Oricum nu m-am gandit la o eventuala casatorie in Romania sau cu un romana si de aceea nu prea stiu ce sa zic in legatura cu subictul acesta :D
Trimiteți un comentariu