Ed Wood - recenzie

Cine ar putea face un film despre „ cel mai prost regizor din toate timpurile” şi să fie un film bun? Cine a mai experimentat cu neconvenţionalismul, aducând totul la stare de artă şi creându-şi un public fan. Cu siguranţă, acest film ‚ Ed Wood’ nu ar fi putut ieşi astfel dacă numele lui Tim Burton şi a lui Johnny Deep nu s-ar fi (re)întâlnit, creând una din cele mai captivante poveşti ale lor şi transformându-te într-un curios al filmelor „ celui mai prost regizor din toate timpurile”.

Eduard D. Wood Junior a fost un regizor ratat, care a visat la succes, dar niciodată nu s-a lăsat condus de el ( sau nu a fost în stare să îl depisteze). Dar a făcut totul exact cum a simţit el, a creat filme după propia credinţă şi şi-a transformat câţiva oameni în fani înrăiţi, după ce filmul din 1994 a captivat publicul din toată lumea. Filmele lui horror nu au primit aplauzele ori ţipetele nimănui, ci doar ( poate) râsetele, furia. Dar a crezut în ideile sale. Iar regizorul Tim Burton a reuşit să găsească în filme sale aparent sub orice nivel câteva scene geniale, care te cuceresc abia în acest film.

Filmul nu este unul cu tematică gay, are un subplot lgbt. Dacă filmele lui şi-ar fi găsit un public la vremea când au fost lansate, poate că societatea americană ar fi cunoscut tolerenţa puţin mai repede. Primul proiect al regizorului s-a numit iniţial ‚ Mi-am schimbat sexul’. A încercat să obţină postul de regizor la acest film ce se dorea de duzină, declarând că se îmbracă în hainele iubitei sale, fiindcă regizorul a fost un heterosexual căruia îi plăcea să îmbrace haine de femeie. La cârma lui, filmul a devenit ‚ Glen or Glenda’ şi a aruncat o privire în lumea travestiului în 1953, film în care a avut şi el un rol de travestit. Astfel, Ed Wood poate fi considerat unul din întâii activişti lgbt. ( Poate că Ed Wood a fost revoluţionar. )

Dacă despre Johnny Deep deja multe nu se mai pot spune legat de incredibila sa capabilitate de a tranforma un personaj (cel) ( puţin) ciudat în ceva captivant şi interesant de urmărit de oricine, trebuie să mă opresc la Sarah Jessica Parker, care a dat în acest film cel mai bun rol al ei. Interpretând o actriţă bună, dar nebăgată de nimeni în seamă, prinsă într-o lume în care totul se mişcă prea repede ( faptul că iubitulului ei îi place să îi poarte hainele fiind doar o picătură ce umple paharul), Sarah a creat un rol veridic şi neromanţat.

Prezentat în alb negru ( singura apariţie a unei pete roşii pe parcursul filmului încă neînţeleasă de mine) e creat astfel încât să nu dea greş. 2 premii Oscar ( Martin Landau – genial în adevăratul sens al cuvântului şi machiaj) şi 3 Globuri de Aur. De neratat pentru iubitorii artei cinematografice.

Notă imdb: 8,1 din peste 63.000 de voturi.
Indice metacritic: 70 din 100 – critici, 9,3 din 10 – utilizatori
Note: Florin şi Ionutz 4 => Media: 4

Descarcă film aici
Subtitrare aici



“ – Îmi place să îmbrac haine de femei.
- Deci, nu îţi place să faci sex cu femei?
- Ba da. Să le pot hainele mă face să mă simt mai aproape de ele.”

Sursă