Ma tot lovesc de intrebarea asta in ultima perioada. Prima oara mi s-a intamplat chiar acum o luna, cand la intrebarea "Era mai bine inainte de 1989?" s-a raspuns cu un "da" unanim, aproape categoric. Apoi, m-am reintalnit cu aceasta intrebare cand cristian a spus intr-un comentariu:
" E greu sa identific momente care mi-au schimbat viata fara sa pici in dramatism. Eu as putea spune decembrie 1989. Fara acel moment viata mea ca gay in Romania ar fi fost imposibil de trait cu demnitate."Iar acum, in aceste zile frumoase de primavara, cand in Republica Moldova se incearca o revolutie, pe buze reapare intrebarea "Cum ar fi sa traiesc ca homosexual in comunism?".
Nu am trait acele vremuri, asa ca nu am cum sa stiu strict cum a fost atunci. Stiu doar din auzite, despre cum se statea la cozi pentru mancare si cam nimic altceva. Asta era preocuparea cea mai importanta. Bineinteles ca am mai urmarit discutii de pe televizor despre Securitate, Ceausescu, dosare si alte asemeni, dar sa nu ne indepartam. Probabil ca si acea perioada a avut parti bune ce nu pot fi negate, desi eu nu le pot vedea in acest moment. Cred in democratie si libertate, desi stiind ca iti sunt ascultate telefoanele, nu e greu sa apara intrebarea "Cat de liberi suntem de fapt?".
Si e adevarat ca nu s-au schimbat multe. Dar, ca homosexual in Romania, sunt protejat de lege. E drept ca e vorba de teorie, dar sunt protejat. In rest, stim cu totii cum e Romania. Insa aceasta mica nuanta pentru mine e esentiala, fiindca inainte de 1989 nu doar ca nu as fi fost acceptat de societate, ci chiar legea m-ar fi condamnat la inchisoare. Astazi nu mi-as putea pune problema " Cat de bun e Gay Fest-ul?", caci o astfel de manifestatie ( sau o oricare alta) nu ar fi fost posibila intr-un stat comunist ( a se vedea exemplul Republicii Moldova, caruia nu i s-a dat sa vada asa ceva). Majoritatea ( 99%) dintre politicienii romani evita subiectul "homosexualitate", iar din cei 1% care vorbesc 0,98% probabil ca au vorbit impotriva, dar nu au facut-o in modul in care vorbesc politicienii din Republica Moldova, care nu numai ca vorbesc, dar au si toate parghiile necesare pentru a pune in aplicare stoparea "raspandirii" homosexualitatii.
Marti, cand urmaream posturile de stiri de la noi, care aratau cladirea Parlamentului moldovean in flacari, iar postul public moldovean transmitea desene animate, mi-am dat seama ca a spera la informare in comunism e o iluzie. O iluzie cred ca ar fi ramas si existenta mea ca gay intr-o Romanie comunista. Eu nu as fi putut. Eu nu as putea. Sunt sigur ca as fi renuntat. Ii felicit pe cei care au trecut de incercarea asta. Sunt curios. Voi ati fi reusit?
joi, 9 aprilie 2009
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
8 comentarii on "Ca homosexual in comunism"
eu am trait vremurile alea, dar putin de tot, imi amintesc aceleasi cozi la mancare cu tipete si imbrancituri si tras de par, imi amintesc foametea care era si cam atat. restul ce am auzit de la parinti si tv. dar am prieteni gay mai in varsta care mi-au povestit in amanunt cum era inainte de `89 si daca comparam situatiile, nu am evoluat prea mult. parada gay este din pctul meu de vedere un lucru care ne adanceste in viziunea celorlalti care sunt impotriva, dispretul si ura. daca parada gay este "evolutia", atunci pot compara aceasta evolutie cu alta , la fel reusita - evolutia celulei canceroase spre metastaza. nu cred ca evolutia se rezuma la 3-4 baruri gay in toata tara .ideea mea este ca nu am evoluat, eu ma regasesc in povestirile prietenilor mei mai in varsta: ma ascund ca sunt gay, nu ma afisez pe strada tinandu-ma de mana cu prietenul , nu ma pot comporta cum mi-as dori in toate mediile, etc etc etc...
ah,da...si acum nu mai facem sex in toalete publice, ci "avem loc"
Cine zice ca a fost mai bine in comunism ca si gay ori e prost ori si mai prost. Alta varianta nu exista.
Cum poti compara ca fiind mai bine o perioada cand homosexualitatea era condamnata penal cu situatia de azi? Eu chiar nu inteleg.
Attitude, nu cred ca e corecta perspectiva ta. Am sa explic. Spui ca situatia gay din Romania nu a evoluat, poate ca ai dreptate aici . S-a schimbat insa setarea. Daca inainte de 89 legea te considera infractor daca erai gay acum nu mai e asa. Daca inainte homosexualitatea era considerata tulburare psihica, acum 9cel putin din punct de vedere oficial ) nu mai este asa.
Pe scurt: azi nu risti inchisoarea pentru ca iti plac barbatii( barbat fiind). Si asta mi se pare un atu extraordinar pentru o viata demna. In rest e optiune personala. Cei care au curajul sa infrunte prejudecatile populatiei( si romanii sunt o populatie destul de inapoiata, necivilizata) pot trai la lumina zilei. Ceilalti stau in umbra pana in momentul cand nu le mai place asta cu adevarat.
Parada gay nu e o evolutie , ai dreptate. E un circ ieftin pentru ca gay-ii romani suntem romani, adica derizorii, lasi ( nu ma refer la cineva anume, dar exceptiile sunt putine).
Ultima ta fraza ma uimeste . Consideri ca nu e nici o diferenta intre a face sex intr-un asternut curat acasa la cineva si o toalete publica... Nu am ce sa comentez...
Concluzia mea este ca e mai greu azi deoarece trebuie sa asumi o identitate, o pozitie si sa
Nu am incheiat fraza, scuze.
...traiesti in acord cu decizia luata. Asta numesc eu viata demna.
O adevarata doamna nu vorbeste niciodata despre virsta ei *LOL*, dar hai sa spunem asa: La revolutie aveam 27 de ani. Ca sa completez povestea: Prin ianuarie sau februarie, cind "s-au dat pasapoarte", m-am asezat la coada (ca deh, in asta aveam destula experienta), mi-am luat unul si am plecat.
Nu pot sa spun mare lucru despre viata gay dinainte. Nu prea exista. Aveam un vecin care mi-a facut niste avansuri si m-am speriat ingrozitor. Mama cred ca a banuit ceva (nu numai din partea lui), si mi-a pus in vedere sa ma casatoresc si sa imi fac o viata "normala". Ca un baiat bun si ascultator ce ma aflam, asta am si facut. Mai imi aduc aminte de niste toalete in care am intrat de nevoie (putea ingrozitor) si am descoperit ca erau pline si ca acolo lumea nu prea facea pipi. Apoi plaja dintre Mamaia si Navodari, pe care am iubit-o foarte tare, dar la vremea respectiva n-am inteles de ce niste indivizi suspecti se tot plimbau pe acolo si se purtau intr-un mod ciudat. Ah da, si militia facea din cind in cind cite o razie prin tufisuri, contra nudismului, mi s-a spus. Au mai trebuit sa treaca vreo 7 ani dupa revolutie si sa fiu in Germania (si inca o serie de alte conditii) ca sa imi imaginez ca sa poate trai si gay.
"Ca homosexual in Romania sint protejat de lege." Draguta idee, dar, din cite stiu, in Romania nu exista inca o lege anti-discriminare. Nu mai esti incriminat, asta e altceva.
In Germania de Est nu a existat, dupa razboi, o lege care sa incrimineze homosexualitatea. Nu era insa nevoie de lege, aveau grija "oamenii de bine" sa se ocupe de asta. Cam asta cred ca e problema si in Romania: Cu sau fara legi, practica depinde de nivelul de educatie si de trai al oamenilor. Un adevarat progres va exista numai cind romanii vor deveni mai toleranti. Acum cred ca sint mai toleranti, dar, in acelasi timp, si mult mai intoleranti.
PS Daniel Mihai a avut acum vreun an, parca, o serie de citeva povestiri de pe vremuri. Merita citite, daca mai sint pe undeva.
recomand 1984 a lui orwell... e zguduitor de reala... fiecare propozitie, fiecare personaj se muleaza pe comunismul (sau mai bine zis socialismul, caci comunism nu a existat niciodata, e o utopie) pe care-l stim (doar/si) din cartile de istorie...
cristian, nu am zis ca nu exista evolutia, sau ca era mai bine in toalete, am zis ca nu se poate vorbi de evolutie, este totusi un cuvant mare si cateva baruri plus faptul ca nu mai suntem, legal, hartuiti de politie(desi sunt cazuri nenumarate de abuzuri inca)nu as denumi evolutie..ci doar un mic pas timid, dupa 20 de ani, inainte.
nu sunt genul care sa ma ascund ca sunt gay, dar in romania putine sunt mediile sa o faci, de ex. in constanta daca iesi din soul la o ora mai tarzie in noapte, risti sa fii spintecat de tiganii din zona, ca este plin de asa ceva pe acolo.
Trimiteți un comentariu